Mănăstirea se află la poalele unui deal împădurit în frumoasa şi pitoreasca vale a pârâului Râşca.
Se spune că Mihai Eminescu aici ar fi scris poezia „Singurătate”, iar o povestire din volumul „România pitorească” dezvăluie că și Alexandru Vlahuță a poposit la Mănăstirea Râşca.
La început a fost numită Bogdăneşti, fiind înființată în 1359 de Bogdan I - voievod al Maramureşului şi întemeietorul Moldovei. Distrusă de tătari, a fost refăcută în 1511 de fiul lui Ştefan cel Mare, care tot Bogdan Vodă se numea. Dar şi aceasta, pustiită de turci, s-a zidit din nou în 1540 de Petru Rareş, dându-i numele ce-l poartă și azi, Mănăstirea Râşca, după râul din apropiere.
Deși în Bucovina există și alte biserici din perioada medievală cu icoane pe exterior, Mănăstirea Râşca este singura dintre ele pictată în stil pur bizantin. În celula din zidul clopotniței, care se vede şi astăzi, a fost închis Mihail Kogălniceanu, din ordinul prințului Mihail Sturdza, pentru ideile sale politice. În timpul detenției, în 1844, a scris cartea „Fragmente scoase din Cronicile Moldovei şi Valahiei”, publicată la Iaşi în 1845.
Călugării de aici, în vremea Marelui Război, au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă, iar chiliile lor au servit ca spital militar, îngrijit de călugării bătrâni.
Merită să vizitezi acest loc, el îți spune povestea unei istorii creștine dar și a unei istorii literare! Unicitatea picturilor
În biserică se găsesc icoane şi lespezi funerare ce datează din secolele XV-XVI. Unele dintre picturi și-au păstrat vechea lor înfățişare. Printre acestea se numără portretului Sfântului Nicolae dar şi Înmulțirea pâinilor.
Atât pictura interioară cât şi cea exterioară a fost executată între 1553-1554 de către grecul Stamatello Kotronas din Zante.
Pe fațada sudică se pot admira Scara Raiului, Judecata de Apoi și Viața Sfântului Antonie.
De asemenea, remarcabil este şi tabloul votiv al domnitorului Petru Rareş şi al familiei sale. Povestea locului
Din ordinul prințului Mihail Sturdza, Mihail Kogălniceanu a fost închis pentru bănuiala uneltirii împotriva domnitorului, la primul etaj al Turnului - clopotniță al mănăstiri. Marele om politic a fost ținut prizonier timp de 6 luni, din 22 iulie și până în 9 decembrie 1844, fiind păzit permanent de un sergent, un caporal şi patru soldați.
În secolul XX, la Mănăstirea Râşca au viețuit viitorul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală şi Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților care a și fost stareț al mănăstirii între anii 1990 și 1991.
Link kopiert! 
Mit Google-Konto fortfahren
