Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă de vineri, 19 iunie, până duminică, 21 iunie 2026, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, la Târgul de Sânziene.

În tradiția populară, Sânzienele sunt considerate făpturi magice, binefăcătoare, asociate cu fertilitatea, dragostea, vindecarea și protecția naturii. Pornind de la acest imaginar bogat, târgul reunește aproximativ 50 de meșteri populari, anticari și artiști care vor expune și comercializa obiecte tradiționale, creații artizanale și piese vechi din gospodăria țărănească. Veți avea prilejul să admirați și să tocmiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri: icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe altele.

În cele trei zile ale evenimentului, meșterii invitați, lemnari, pielari, ceramiști, iconari, țesători, vor face demonstrații și vor povesti despre meșteșugul lor tuturor celor interesați.

Nu vor lipsi nici produsele gastronomice specifice: miere, prăjituri de casă, ceaiuri, turtă dulce, palincă și țuică. 

Prin organizarea acestui eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român urmărește promovarea valorilor culturale autentice, revitalizarea meșteșugurilor tradiționale și susținerea micilor producători și creatori români.

Intrarea este liberă.

Organizatorul evenimentului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

***

24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcție de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ținere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj. 

În alte locuri, „greutatea” sărbătorii este dată de relația cu Sânzienele, niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.

De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.

De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. De Sânziene este interzis să te scalzi.

În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă- Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. 

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

sursa